Acest articol face parte din newsletterul PlayTheBalls. Dacă doreşti, te poţi abona şi tu, în mai puţin de 1 minut.
Am încercat timp de câteva luni să găsesc o listă a metodelor prin care poţi crea valoare prin conţinut. Ce reprezintă valoarea, ce utilitate aduce fiecare tip de informaţie şi cum pot fi clasificate metodele prin care se crează valoarea? Câteva întrebări care nu au răspunsuri la îndemână şi presupun ceva efort pentru a le digera. Care e motivaţia? Poate fi un punct de plecare foarte bun pentru o analiza rapidă a unor producători de conţinut(bloggeri, publisheri, etc. ). Sau pentru a crea rapid o nouă politică editorială. Până acum nu am găsit ceva clar, reprezentativ, aşa că am început să lucrez la o listă proprie.
Prima regulă legată de conţinutul online pe care am învăţat-o, dureroasă de altfel, sună cam aşa: valoarea e ceea ce percep consumatorii/vizitatorii tăi ca fiind valoare. Ştiu, e o regulă veche, repetată în nenumărate cărţi şi articole, dar până nu am experimentat-o de câteva ori pe eforturile noastre nu am reuşit să o însuşim pe deplin. Legat de conţinut, am avut articole pe care le apreciam foarte mult şi aveau parte de rezultate slabe şi articole “subţirele” care aduceau vizitatori, recomandări şi creau valuri. Şi acum să începem.
Cum generezi valoare prin informaţie:
1. Accesibilitate
Prima metodă e probabil cea mai simplă dintre toate şi e legată de posibilitatea unui utilizator de a avea acces la o anumită informaţie. Cum poţi crea valoare prin accesibilitate: oferă un articol tradus din engleză în limba română pentru vizitatori care nu cunosc limba engleză; publică pe web o informaţii din surse offline; promovează un conţinut mai vechi la care vizitatorii nu au acces facil ( de ex. l-ar putea descoperi doar în Google, indexat în pagina 50).
2. Organizarea/distilarea informaţiei
Altă metodă de generare a valorii este organizarea/distilarea informaţiei, în condiţiile în care îţi aduci şi un aport pe partea de creaţie/filtrare manuală. Cum poţi crea valoare prin organizare/distilare: crează listele de resurse, încă funcţionează foarte bine; filtrează manual toate informaţiile relevante pe un anumit subiect; realizează rapoarte de sinteză.
3. Componenta estetică
Orice tip de conţinut care are o valoare estetică, sau este prezentat într-o manieră estetică poate aduce valoare pentru vizitatori. Cum poţi crea valoare prin estetic: prin crearea/publicarea de fotografie, design, artă, grafică care îţi exprimă sau întăresc mesajul pe care vrei să îl transmiţi.
4. Umor/entertainment/emoţii
Majoritatea materialelor care ajung virale pe Internet au la bază una din componentele: umor/entertainment. Totuşi, foarte important în momentul în care creezi valoare prin mijloacele astea e să nu uiţi nici un moment de profilul audienţei şi de legătura strictă cu ceea ce promovezi. Cu alte cuvinte degeaba am 100.000 de vizitatori, dacă ei vin doar pentru partea de fun/entertainment, fără nici o legătură cu obiectivele mele finale. Un brand mare care reuşeste să adune cu succes piesele din puzzle e Heineken. Cum poţi crea valoare prin umor/enterainment/emoţii:realizează clipuri virale, jocuri, povestiri, bancuri; scrie într-un stil personal, care generează/apelează emoţii.
5. Creativitate/perspective noi/Analiză
Al 5-lea mod prin care poţi crea valoare pentru vizitatori este să priveşti lucrurile din unghiuri noi sau să analizezi/interpretezi informaţia. Cum poţi crea valoare prin creativitate/analiză: interpretezi o anumită informaţie disponibilă pentru a determina implicaţiile (impactul unei noi legi); oferi abordări noi pentru un anumit proces/acţiune; oferi soluţii concrete pentru o problemă, plecând de la date.
6. Experienţa personală
După anii ‘90 au existat consultanţi/speakeri/”vedete” care au înghiţit bucăţi uriaşe de informaţie din vest, fără a o digera sau a-i testa aplicabilitatea. Urmările se vedeau în lipsa rezultatelor: puse în contexte diferite anumite informaţii sau reţete îşi pierd sau diminuează valoarea/utilitatea. Experienţa personală e una dintre cele mai puternice şi apreciate metode de a crea valoare pentru vizitatori. Cum poţi crea valoare prin experienţa personală: publică studii de caz provenite din experienţă; oferă metode de a obţine rezultate adaptate la industrie/sezon/zonă geografică/audienţă; adu soluţii testate pentru anumite probleme specifice.
7. Studii/cercetare
Poţi folosi studiile sau cercetarea pentru a genera informaţie nouă pentru audienţa ta. Valoarea percepută este mare şi mai vine la pachet cu câteva avantaje: te poate poziţiona ca expert, îţi oferă o rampă foarte bună pentru apariţiile în media, informaţia devine de referinţă pe termen lung. Cum poţi crea valoare prin studii/cercetare: crează un studiu pe un eşantion reprezentativ pe un subiect de interes; dedică o perioadă mai lungă de timp cercetării unei probleme care nu are soluţie.
8. Inovaţie
Inovaţia se referă de regulă la schimbări asupra modului în care funcţionează un anumit lucru (proces/business/metodă/acţiune/etc.). Schimbările sunt de regulă importante/revoluţionare/dramatice (Wikipedia). Inovaţia poate fi un proces complex, poate consuma multe resurse şi poate avea nevoie de timp pentru a fi adoptată de piaţă. Totuşi, poţi genera inovaţie la diferite (apariţia maşinii vs un nou model inovativ de ştergător de parbriz), cu bariere de intrare semnificativ distincte. Cum poţi crea valoare prin inovaţia: inovând şi apoi producând conţinut despre asta.
Se justifică investiţia în conţinutul unic?
Plecând de la clasificarea de mai sus, conţinutul poate fi preluat/editat/etc. (binenteţeles cu acord) doar în cazul primelor 2 metode. Metodele 3 - 7 presupun investiţia în conţinut unic. Valoarea adusă de un material care transmite aceleaşi informaţii ca alte 5 bloguri de limbă engleză este limitată, dată doar de accesibilitate.
Revenind la întrebarea din subtitlu, succesul pe care îl poţi avea doar utilizând primele 2 metode este vizibil limitat. În plus, vei fi perceput ca un bun traducător/organizator şi nu ca expert/original/diferenţiat/etc.
Ce metode de generare a valorii îţi aduc cele mai bune rezultate?
Plecând de la lista de mai sus, utilitatea primară generată de fiecare ar fi:
1. Mă informez
2. Câştig o privire de ansamblu în timp scurt
3. Transmit impulsuri pozitive/puternice/de impact asupra creierului
4. Mă simt bine/mă relaxex/râd
5. Realizez perspective noi, metode mai bune de a face lucrurile
6. Primesc soluţii, răspunsuri, insight-uri
7. Aflu informaţii noi, importante pentru mine
8. Cresc foarte mult randamentul anumitor acţiuni/procese/etc.
Pentru a găsi cea mai bună soluţie, poţi să începi cu răspunsul la câteva întrebări: “ce anume reprezenţi”? Cum vrei să te poziţionezi, care e diferenţierea, care sunt valorile de bază pe care ţi le-ai asumat şi le transmiţi? Ce obiective urmăreşti să atingi? Care e audienţa pe care o urmăreşti?Ai un blog, o companie, un cont de Twitter sau vrei să lansezi un brand?
Dacă răspunzi sincer la întrebările de mai sus şi le corelezi cu 8 metode şi 8 tipuri de rezultate o să ai o bază solidă de plecare pentru politica editorială. O să ajungi mai repede unde îţi propui să ajungi şi o să obţii rezultate mai bune.
P.S.: pe o scară de la 1 la 10 pe unde s-ar clasa valoarea pe care o oferi utilizatorilor în momentul de faţă?
Acest articol face parte din newsletterul PlayTheBalls. Dacă doreşti, te poţi abona şi tu, în mai puţin de 1 minut.
Toţi am auzit de Social Media. De fapt, în acest moment nu ştiu dacă e vreo nebunie mai mare online decât Social Media. Fiecare companie vrea să profite puţin de trafic gratuit, de fani, de followeri, de efect viral, etc. Cu toate astea sunt puţine poveşti adevărate de succes. Şi când mă refer la succes mă refer la succes măsurabil în cifre şi încasări. De ce?
Hai să vedem care sunt principalele motive pentru care atâtea campanii eşuează:
1. Nu au o strategie
Foarte multe companii sunt atât de entuziasmate de Social Media încât se aruncă aici fără nici un fel de research, fără o idee clară a ce vor să facă, ce mesaj vor să transmită, ce public vor să atingă, ce obiective vor să cucerească. Binenţeles, dacă nu ai un răspuns la întrebările anterioare nu poţi şti ce trebuie să faci zi de zi pentru a genera rezultate.
2. Nu au nici o tactică.
Nu e suficient să ştii cum să foloseşti Twitter sau Facebook sau să fii în stare să formatezi un articol pe blog. Trebuie să-ţi dai seama Când să te angajezi în conversaţie, cu Cine să te angajezi în conversaţie şi ce să spui.
3. Nu au resursele potrivite
Multe companii preferă să facă Social Media pe cont propriu. Până la urmă oricine poate folosi Facebook, nu-ţi trebuie o diplomă pentru asta, nu? Rezultatul este vizibil: oameni nepregătiţi şi care nu înţeleg deloc ce se întâmplă pe reţelele sociale încearcă să vândă produsele companiei ca şi cum ar fi la piaţă. Eşec total. Entuziasmul nu e de ajuns. Trebuie să ai oameni care înţeleg fenomenul, dispuşi să dedice timp şi după ce programul de lucru s-a terminat.
4. Nu au conţinut valoros pentru utilizatori.
În Social Media, singurul fel în care poţi avea succes este conţinutul de valoare. Oferă oamenilor ceva despre care ei să vrea să vorbească sau să împărtăşească. Prea multe companii intoxică userii prin comunicate de presă sau articole scrise în limbaj de lemn. Nimeni nu le citeşte, nimănui nu-i pasă de genul ăsta de conţinut. End of story.
5. Nu ştiu să creeze relaţii cu utilizatorii.
Social Media nu e o stradă cu sens unic. Nu e un canal de marketing unde tu să-ţi verşi mesajul şi reclamele. Social Media e ca o petrecere în aer liber. Singurul fel în care poţi fi remarcat este să ai prieteni care să te scoată în evidenţă. Cum îţi faci prieteni? Fiind sincer, contribuind la ceea ce ei scriu, răspunzând problemelor lor, fiind deschis şi abordând un ton personal, nu corporatist.
Acest articol face parte dintr-o serie de 2 articole dedicate Social Media. Următorul articol va fi publicat pe blog şi se va concentra asupra soluţiilor practice şi exemplelor concrete.
Adrian Soare este unul dintre cei mai cunoscuţi consultanţi independenţi în Social Media din România. Mai multe poţi afla pe blogul personal sau pe contul de Twitter.
Acest articol face parte din newsletterul PlayTheBalls. Dacă doreşti, te poţi abona şi tu, în mai puţin de 1 minut.
Există un fenomen interesant care se manifestă în orice domeniu/industrie/concept nou apărut. De obicei decurge în mai mulţi paşi, după cum urmează:
1. Confuzia iniţială
După un efort al iniţiatorilor, subiectul ajunge în presă. Se alocă rapid 1-2 buzzword, se scriu cât mai multe articole, fie că există relevanţă sau nu. Valul de entuziasm cuprinde pe toată lumea, deşi nu se ştie clar care sunt beneficiile. Cei care cunosc puţine despre subiect se simt inferiori/în urmă şi îşi propun să recupereze prin programe speciale.
2. Apariţia “specialiştilor”
Orice mişcare are la bază câţiva iniţiatori cheie. Unii se menţin pe termen lung în poziţia asta, devenind evanghelişti şi lideri, conduşi de pasiune. Tot ei sunt cei care aduc conceptele iniţiale, rafinează idei, publică materiale, etc. În pasul 2 al procesului, apar “specialiştii”. Cine sunt ei? Sunt oportuniştii care simt potenţialul şi hotărăsc să se poziţioneze ca specialişi în speranţa unei felii de tort obţinute uşor. Încep prin a citi cât mai multe materiale/cărţi/bloguri, însuşindu-şi ideile şi conceptele create de lideri. În etapa următoare încep să creeze conţinut, de regulă folosind metodele din primele 2 categorii de aici. Unii dintre ei reuşesc să convingă diferite companii sau entităţi şi să câştige primii clienţi, care nu ştiu exact ce vor sau ce obţin.
3. Apariţia “experţilor”
“Specialiştii” pot merge în mai multe direcţii. Una dintre ele este renunţatul, pentru a alerga după o nouă provocare, mai cool. Altă direcţie este transformarea în “expert”. Ce este expertul? Expertul este un specialist care a derulat câteva proiecte, puţine la număr, pe care le expune. Le expune generalizând contexte particulare, repetate obsesiv în conferinţe, media, pe blog, etc. În paşii 2 şi 3 mai apare timid încă un personaj, pe care îl vom numi muncitorul. Muncitorul citeşte, studiază, crează proiecte, testează, învaţă. Poate fi bun în a-şi construi brandul personal sau total nepriceput. Are însă o caracteristică dominantă: la început comunică discret, crescând uşor, organic, fără a ieşi în faţă cu tupeu.
4. Nevoia de rezultate
Este punctul cel mai dureros din proces. Beneficiarii îşi dau seama că au nevoie de rezultate. Mai grav, au început să citească, să se documenteze, să adapteze lucrurile la contextul şi nevoile lor. Drept urmare încep să îşi dea seama de tipul de rezultate de care au nevoie şi încep să stabilească obiective. Este un moment dureros pentru “specialişti” şi “experţi”. Cei care produc rezultate şi în etapa asta sunt liderii, care vin cu un istoric în spate sau muncitorii care compensează lipsa de experienţă cu multă muncă, energie şi încercări.
5. Aşezarea şi maturizarea
În pasul final lucrurile încep să se aşeze. Unii dintre “specialişti” şi “experţi” se adaptează, trecând la statutul mai umil de muncitor pentru o perioadă. Cei mai mulţi pier, orientându-se către alte lucruri şi condamnând diverse, de la context, clienţi, guvern, etc. Prestatorii se împart pe nivele, oferind diferite nivele de valoare pentru diferite tipuri de remuneraţii. Este perioada în care apar specialiştii şi experţii veritabili, care se transformă de regulă din muncitori.
Unii dintre muncitori reuşesc chiar să ajungă şi mai departe, la statutul de lideri veritabili, alăturându-se celor care au fost în această categorie privilegiată de la început. Lucrurile se calmează, intră oarecum în rutină şi standarde.
Undeva, cumva, tocmai a apărut un nou fenomen. E nevoie de mai mulţi lideri şi muncitori!
Disclaimer: uneori un muncitor sau un lider, poate porni ca “specialist” sau “expert”. Diferenţa notabilă: se adaugă o cantitate importantă de muncă, pasiune, energie, noroc şi alte calităţi speciale, toate puse deasupra unei noi temelii de principii solide, asumate.
PS: deşi blamată de foarte mulţi, apariţia “specialiştilor” şi a “experţilor” sunt etape normale, care prevestesc îndreptarea spre maturitate a fenomenului.
editorial de Ciprian Gavriliu, managing director PlayTheBalls
Categorie: Editoriale Scris de: PlayTheBalls In: 02.07.2010
Acest articol face parte din newsletterul PlayTheBalls. Dacă doreşti, te poţi abona şi tu, în mai puţin de 1 minut.
Ultima perioadă de timp am petrecut-o între clienţi, proiecte interne şi din nou clienţi (alţii!).
- Am avut 2 luni de campanie online pentru parcul comercial Doraly
- Am lansat prima campanie alături de un nou client drag, Happy Tour. Mai multe detalii foarte curând pe blog
- Ne-am mutat într-un sediu nou: mai spaţios, mai primitor, vă aşteptăm să servim împreună o cafea şi să povestim despre online, despre schimbări, despre încercări şi reuşite
- Am plecat în căutare de idei noi şi creative în mijlocul naturii. Ne-am luat echipa şi am pornit spre Braşov, mai exact spre Bran. Am revenit încărcaţi de energie şi inspiraţi de plaiurile româneşti, de tradiţiile zonei şi de şisturile modelate
- Biblioteca noastră a trecut de 100 de titluri, dintre care câteva exotice despre marketing/publicitate/comunicare online
- Ciprian a răspuns invitaţiei asociaţiei studenţeşti PRIME Iaşi pentru a vorbi despre PR-ul online pentru 40 de studenţi în cadrul proiectului PR Tea de Iaşi
- Am câştigat 2 clienţi noi, pentru care pregătim câteva lansări îndrăzneţe. Ca un mic preview la unul din proiecte, am ataşat şi poza articolului, realizată în cadrul unei şedinţe foto de 2 zile (expres pentru web)
- I-am urat bun venit colegului Alex, project & delivery manager, care a început deja în forţă
Ne pregătim pentru 2 luni de vară incendiare, cu proiecte noi, idei noi şi abordări inovative. Vară plăcută!
Categorie: PlayTheBalls Scris de: PlayTheBalls In: 01.07.2010
